Facultatea de Fizică · UAIC Iași
Muzeul de Fizică
Instrumente științifice de peste un secol — de la electroscopul Hurmuzescu folosit de soții Curie, până la spectroscoape, polarimetre și aparate de vid, mărturii ale unei școli de fizică recunoscute drept sit istoric european.
Sit istoric european · EPS 2023
B-dul Carol I nr. 11, corp A
Tradiție din 1860
Contact
Telefon
Adresă
B-dul Carol I, nr. 11, corp A
Iași, 700506
Iași, 700506
Email
Website facultate
Pagina muzeului
Patrimoniu în Cifre
1835
Academia Mihăileană — primele studii de fizică
1962
Facultate independentă
2023
Sit istoric — Societatea Europeană de Fizică
Istoric & Tradiție
Școala de fizică de la Iași are o tradiție de peste 150 de ani, cu rădăcini în Academia Mihăileană (1835), unde exista deja un curent puternic pentru studiul științelor naturii. După fondarea Universității „Alexandru Ioan Cuza" în 1860 — prima instituție modernă de învățământ superior din România — primul profesor de fizică a fost Ștefan Micle (1820–1879).
Sub îndrumarea sa și a succesorilor, s-au format generații de fizicieni care au pus România pe harta cercetării europene: Petru Bogdan, Dragomir Hurmuzescu, Horia Hulubei, Theodor V. Ionescu, Ștefan Procopiu, Șerban Țițeica, Constantin Mihul și Teofil T. Vescan. Facultatea de Fizică s-a constituit ca unitate de sine stătătoare în 1962.
1835
Academia Mihăileană
Primele studii de științe naturale la Iași. Tot în această perioadă, în 1849, se publică primul manual de fizică în limba română, iar Teodor Stamati începe observații sistematice asupra geomagnetismului.
1860
Ștefan Micle — primul profesor de fizică
La fondarea Universității „Alexandru Ioan Cuza", Ștefan Micle (1820–1879) devine primul profesor de fizică. Începe astfel școala de fizică ieșeană.
1896 – 1906
Cercetări de pionierat — raze X
Dragomir Hurmuzescu publică primele rezultate privind imagistica medicală cu raze X și realizează experimente fundamentale cu raze X, devenind un reper european al fizicii experimentale.
1899 – 1903
Electroscopul Hurmuzescu
Inventat de Hurmuzescu sub îndrumarea lui Gabriel Lippmann la Paris, electroscopul Hurmuzescu este folosit de soții Curie în 1899 în primele experimente asupra radiului, iar în 1903 de Henri Becquerel.
1901
Primele experimente radio la Iași
Hurmuzescu repetă la Iași experimentele de comunicație radio ale lui Marconi și Popov. În 1922, sub conducerea sa, se înființează Societatea Română de Radiodifuziune.
1912 – 1913
Magnetonul lui Procopiu
Ștefan Procopiu realizează primul calcul corect al magnetonului teoretic — constanta fizică folosită și astăzi pentru a descrie momentul magnetic al unui electron.
1962
Facultate de sine stătătoare
Facultatea de Fizică se constituie ca unitate independentă, continuând tradiția laboratoarelor fondate de generațiile precedente.
2023
Sit Istoric al Fizicii Europene
Facultatea de Fizică UAIC obține statutul de „sit istoric" din partea Societății Europene de Fizică — recunoaștere a celui mai vechi laborator de Electricitate și Magnetism din România. România mai are doar un alt sit recunoscut (Platforma de Fizică Măgurele, 2017).
Personalități ale Fizicii Ieșene
1820 – 1879
Ștefan Micle
Primul profesor de fizică al Universității „Alexandru Ioan Cuza", numit la fondarea acesteia în 1860. Întemeietorul școlii ieșene de fizică.
1865 – 1954
Dragomir Hurmuzescu
Fondatorul electrotehnicii românești și colaborator al soților Curie. A inventat dielectrina și electroscopul Hurmuzescu (1894), folosit în primele experimente cu radiu. Ctitor al radiofoniei românești.
1890 – 1972
Ștefan Procopiu
A realizat în 1912–1913 primul calcul corect al magnetonului teoretic — constantă fizică fundamentală folosită și azi pentru momentul magnetic al electronului.
1896 – 1972
Horia Hulubei
Fizician de renume internațional în spectroscopie și fizică nucleară, membru al Academiei Române, cu contribuții fundamentale la dezvoltarea fizicii moderne românești.
1899 – 1988
Theodor V. Ionescu
Fizician și inventator, cu contribuții importante în optică și instrumentație științifică, parte din generația de aur a fizicii ieșene interbelice.
1908 – 1985
Șerban Țițeica
Fizician teoretician român, cu contribuții în fizica statistică și termodinamică, membru al Academiei Române.
Continuatorii acestor mari personalități — Ilie Bursuc, Vasile Tutovan, Mircea Sanduloviciu, Constantin Păpușoi, Mardarie Sorohan, Ioan Gottlieb — au asigurat dezvoltarea continuă a Facultății după 1962.
Electroscopul Hurmuzescu a fost utilizat de Marie și Pierre Curie în 1899, și de Henri Becquerel în 1903 — instrumentul ieșean a contribuit direct la cercetările care au dus la descoperirea radioactivității.
Galeria Instrumentelor Istorice
Muzeul expune 19 instrumente științifice originale, folosite de generații de fizicieni ieșeni în cercetare și predare — de la electricitate și magnetism, la optică și fenomene termice.
Electroscopul Hurmuzescu
Inventat de Dragomir Hurmuzescu (1894), folosit de soții Curie în 1899 și de Becquerel în 1903.
Ampermetru Chauvin-Arnoux
Instrument de măsură a intensității curentului electric, producție franceză de epocă.
Watmetru Siemens & Halske
Instrument german de măsură a puterii electrice, folosit în laboratoarele didactice.
Tuburi de descărcare
Tuburi de sticlă vidate pentru studiul descărcărilor electrice în gaze rarefiate.
Generator de curent
Generator electric de epocă folosit pentru demonstrații de inducție electromagnetică.
Fosforoscop Becquerel
Instrument pentru studiul fosforescenței — legat de cercetările timpurii asupra radioactivității.
Radiometru Crookes
Paletele se rotesc sub acțiunea luminii într-un vas vidat — demonstrație clasică a presiunii radiației.
Spectroscop cu prismă
Instrument pentru descompunerea luminii în spectrul ei de culori și analiza spectrală.
Polarimetru
Măsoară rotația planului de polarizare a luminii la trecerea prin substanțe optic active.
Polarimetru-zaharimetru
Variantă specializată pentru determinarea concentrației de zahăr în soluții, prin polarizare optică.
Polarimetru prin reflexie
Determină polarizarea luminii reflectate de pe suprafețe — aplicații în studiul unghiului Brewster.
Optimetru
Instrument optic de precizie pentru măsurarea dimensiunilor mici prin amplificare optică.
Heliostat
Dispozitiv care reflectă lumina solară într-o direcție fixă, urmărind mișcarea Soarelui — folosit în experimente de optică.
Camera obscură
Dispozitiv didactic clasic pentru demonstrarea propagării rectilinii a luminii și formării imaginilor.
Comparator de intensitate a luminii
Instrument fotometric pentru compararea intensității a două surse de lumină.
Pompă de vid
Pompă manuală de epocă pentru crearea vidului în experimente de fizică — esențială pentru tuburile de descărcare.
Higrometru de condensare
Determină punctul de rouă și umiditatea relativă a aerului prin condensare controlată.
Barometru cu arc
Măsoară presiunea atmosferică folosind deformarea elastică a unui arc metalic, fără mercur.
Anemometru
Instrument pentru măsurarea vitezei vântului, folosit și în experimente didactice de mecanica fluidelor.
Riglă etalon
Riglă de precizie folosită pentru calibrarea și verificarea instrumentelor de măsură din laborator.
Serviciul Patrimoniu Muzeal, Universitatea „Alexandru Ioan Cuza” din Iași, Bulevardul Carol I, Nr.11, Corp A Iaşi, România,